Moneda are 2 fete! Ai mare grija ca nu cumva sa te minti singur…

Nu incerca sa te amagesti crezand doar partea frumoasa a lucrurilor, indiferent de situatia in care te afli. Este usor pe moment, dar mai tarziu vei ajunge sa regreti ca n-ai deschis ochii la timp si ca ai de tras de pe urma neglijentei tale… Cel mai dureros este faptul ca fugind de o suferinta si neconfruntand-o, vei ajunge garantat sa suferi si mai mult, doar ca mai tarziu.

Oamenii procedeaza gresit si cand vine vorba despre Dumnezeu. Ei tind sa creada despre El ca este in totalitate dragoste, ca ne va ierta indiferent de cat de mult am gresi. Am auzit de foarte multe ori acest lucru si este adevarat doar in parte. As vrea sa va fac constienti de faptul ca pe cat este El de iubitor, pe atat este de drept!

Nu alegeti din Dumnezeu doar ce va convine pentru a va justifica actiunile, pentru a va minti ca sunteti bine! Biblia ne spune despre Dumnezeu ca este si un „foc mistuitor” si ca nimic intinat nu poate intra in Cer! Nu va mintiti singuri ca totul va fi bine daca alegeti incontinuu constient sa Ii intoarceti spatele… pentru ca, sa fim seriosi, pe Cine incercam sa mintim?

Nu ma intelegeti gresit, sunt sigura ca Dumnezeu ne asteapta cu bratele deschise si „mai tarziu”, dar de ce am continua sa fugim iar si iar de El? De ce sa existe un „mai tarziu”? De ce nu acum?

Orice moneda are doua parti, si chiar daca una dintre ele pare mai dificil de suportat, asta nu inseamna ca ea nu este adevarata sau ca nu exista! Chiar daca sunt extrem de diferite, asta nu inseamna ca ele nu pot exista in acelasi timp sau ca una ar influenta-o pe alta intr-un mod rau!

Poate ar trebui sa ne trezim si sa ne asumam ceea ce se intampla cu viata noastra, cu bune si cu rele, sa privim oamenii exact asa cum sunt, pentru ca nimeni nu este perfect! Poate ar trebui sa fim constienti de realitatea lui Dumnezeu si sa alegem sa traim asa cum ne invata El… pentru binele nostru! Poate ar trebui sa nu ne mai mintim atat pe noi insine si sa luam deciziile care ne fac bine pe termen lung.

 

 



Cand calci pe bec si celalalt se prinde…

Cand se prinde ca ai calcat pe bec e nasol pentru ambii membri ai cuplului. Pe de o parte, cel inselat se simte tradat, umilit, folosit si jignit, iar pe de alta parte, „vinovatul / vinovata” este pentru prima data constient / a ca este posibil sa piarda omul de langa el / ea, deoarece acum el / ea are toate motivele sa plece.

Vrei nu vrei, mai devreme sau mai tarziu, vei descoperi ca minciuna are picioare scurte, si s-ar putea, atunci, sa nu mai poti indrepta nimic. Daca esti genul care are obiceiul sa isi insele partenereul / partenera, as vrea sa te intrebi pentru o secunda unde vrei sa ajungi. De ce faci sau ai facut un lucru atat de lipsit de logica? Si nu incepe cu faptul ca ti-au luat-o sentimentele pe dinainte, ca ai vrut sa te distrezi, sa uiti de probleme, ca a avut loc o cearta si te-a impins la asta etc, ca ai o chestie care se numeste RATIUNE, pe care Dumnezeu ne-a facut-o cadou si care ne ajuta in situatii din astea… sa le spunem „dificile” si care se pot rezolva fara sa implice o a cincea roata la caruta. 🙂

Nu incepe o relatie daca nu iti doresti cu adevarat. Nimeni nu trebuie sa sufere pentru ca tu esti nehotarat / a. Suntem oameni, gresim, dar daca ne facem din asta un obicei, deja nu mai avem dreptul la menajare din partea altora.

Stii… chiar daca ai comis-o de mult si ai impresia ca totul este lasat in urma, s-ar putea ca mai tarziu adevarul sa iasa la iveala… Si s-ar putea sa constientizezi ca persoana de langa tine poate pleca de fapt in orice secunda si ca, de fapt, nu ai niciun drept asupra deciziilor ei. Poate atunci vei intelege ca o relatie care nu se bazeaza pe respect, sinceritate si corectitudine nu are un viitor si poate te vei trezi la realitate si vei schimba ceva, chiar daca asta va insemna ca il / o vei pierde pe cel / cea pe care il / o iubesti…

Gandeste-te daca iti convine ca ai langa tine un om cu care nu ai avut curaj sa impartasesti totul despre tine (pentru ca si asemenea lucruri spun ceva despre caracterul tau, si ar trebui asumate 🙂 ) si chiar daca te comporti frumos si nu iti doresti sa sufere, totusi il / o minti in fiecare zi si te considera o altfel de persoana decat esti de fapt. Ti se pare normal asa ceva?

Din cand in cand poate ar trebui sa mai petrecem timp si singuri, departe de agitatia si zgomotul din jurul nostru, incuiati in „odaita” noastra, de vorba cu noi insine si cu Dumnezeu si sa vedem cine suntem cu adevarat si ce vrem… Asa ii scutim pe altii, dar si pe noi, de o suferinta enorma si inutila… si e posibil ca timpul asta sa ne schimbe viata la 180 de grade si rezultatul schimbarii sa ne aduca tot ce ne-am dorit vreodata.



De ce ti se intampla toate numai tie?

Sunt convinsa ca nu sunt singura care s-a intrebat macar o data in viata ceva de genul „De ce mi se intampla mie una ca asta” sau „De ce tocmai mie?”. Lucrurile care declansau aceste intrebari ma intristau si nu imi dadeau pace ore sau poate chiar zile intregi… si astfel pierdeam timp pretios din viata mea, care trecea pe langa mine fara sa ma faca sa zambesc.

Cred ca oamenii sunt obisnuiti sa aiba controlul deplin asupra vietii lor, iar in momentul in care ceva nu merge asa cum s-ar fi asteptat, apare o mare panica! Exista lucruri pentru care nu gasim un motiv, care ne scot din normal (precum o boala, un accident, un razboi, o datorie etc.) si ne fac sa ne intrebam de ce trebuie sa avem parte de asa ceva.

De multe ori suntem coplesiti de o astfel de durere, fie ea fizica sau emotionala, si la un moment dat cedam, pentru ca ne dam seama ca nu putem face nimic in privinta ei. Totusi, noi avem puterea de a decide in ce mod privim la aceasta durere! Putem sa ne plangem de ea, sau putem invata ceva din ea.

Iisus a spus: „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie.” (Marcu, 8, 34), adica ne invata sa renuntam la controlul complet asupra vietii noastre, care ne da acea siguranta pe care noi o consideram buna, si sa Il credem pe El pe Cuvant ca se va ocupa de toate, luand dupa noi „crucea”.

Crucea la care se refera Iisus sunt ingrijorarile noastre, bolile, accidentele, repercusiunile pe care le suportam din cauza unor decizii nefericite si multe, multe alte lucruri asupra carora n-avem nicio putere si pe care nu le putem controla. Poate ca nu intelegem de ce trebuie sa caram o „cruce” atat de grea dupa noi si ne-am dori sa scapam o data si pentru totdeauna de ea.

Asa isi dorea si un om oarecare, ce se ruga ca Dumnezeu sa ii micsoreze crucea pe care o avea de purtat. Dumnezeu l-a ascultat si a facut acest lucru pentru el. Mai tarziu in viata lui, omul a ajuns in dreptul unei prapastii uriase pe care ar fi putut sa o traverseze cu ajutorul crucii vechi (folosind-o pe post de pod), dar nu si cu cea mica, ce ii ramasese.

Poate ca acum nu intelegem de ce trecem prin situatii grele si dureroase, dar sunt sigura ca Dumnezeu stie si ne va ajuta sa intelegem cand va veni vremea potrivita! Rolul nostru este sa avem incredere in El si sa invatam din fiecare incercare ceea ce trebuie invatat, iar la momentul potrivit, totul va fi mult mai clar!



Cand renuntam la 10% din egoismul nostru, se intampla lucruri bune!

Voi ati auzit vreodata de „zeciuiala”?

Daca nu, as vrea sa va spun ce inseamna acest termen. Este vorba despre 10% din castigurile dumneavoastra de toate felurile, fie ca este vorba despre salariu, bursa, bani de la parinti, cadouri etc. Unii oameni folosesc acesti 10% in favoarea altor persoane, nu in scop propriu: fie doneaza pentru o cauza in care cred, fie ajuta pe cineva care are nevoie de bani.

Aceasta practica este preluata din Biblie:

Evrei 7 : 2 „care a primit de la Avraam zeciuială din tot”;

Evrei 7 : 4 „Vedeţi bine, dar, cât de mare a fost el, dacă până şi patriarhul Avraam i-a dat zeciuială din prada de război !”;

Geneza 14 : 20 „Binecuvântat să fie Dumnezeul cel Preaînalt, care a dat pe vrăjmaşii tăi în mâinile tale!” Şi Avram i-a dat zeciuială din toate”.;

Romani 13 : 7 „Daţi tuturor ce sunteţi datori să daţi : cui datoraţi birul, daţi-i birul ; cui datoraţi vama, daţi-i vama ; cui datoraţi frica, daţi-i frica ; cui datoraţi cinstea, daţi-i cinstea.”

Va incurajez sa incercati macar o luna aceasta practica in vietile dumneavoastra (asta daca nu o practicati deja). Nu este o dovada de bunatate sau altruism, ci consider ca este o „datorie” pe care o avem de indeplinit, indiferent cat de mari sau de mici ne-ar fi veniturile. Acel procent de 10% nu este unul fix, cum nici zeciuiala nu se refera numai la bani, ci la toate tipurile de resurse pe care le posedam: energie, timp, atentie… pe care de multe ori ni le insusim in totalitate si uitam sa investim in cei din jurul nostru.

Nu va faceti griji daca veniturile dumneavoastra sunt mici si fiecare banut este alocat pentru un anumit lucru, Dumnezeu va avea grija sa nu duceti lipsa de nimic (iar asta va marturisesc dupa ce am testat acest lucru 🙂 ).

Ca sa va incurajez, as vrea sa impartasesc cu voi o intamplare destul de recenta: un baietel pe care il stiu in varsta de 11 ani a primit bursa de la scoala unde invata si a hotarat ca 10 % din aceasta sa o doneze oamenilor care au nevoie. Parintii (cei care ii povestisera deja despre aceasta „zeciuiala”) l-au ajutat sa gaseasca oamenii potriviti spre care sa isi redirectioneze banutii (care nu erau multi).

De restul banilor a hotarat sa isi ia anumite haine, pe care le „ochise” cu ceva timp inainte. In magazin, a avut surpriza ca tot ce isi dorea sa fie redus la mai mult de jumatate. Bineinteles, si-a luat mult mai multe lucruri decat s-a asteptat… Nu pot decat sa imi imaginez cat de mult s-a bucurat. 🙂

Va incurajez calduros sa incercati macar o luna aceasta practica buna. Sunt sigura ca nu veti duce lipsa de nimic in acea luna. Mai sunt sigura ca veti invata multe din aceasta mica schimbare si veti fi mai bucurosi la finalul lunii decat la finalul lunilor in care nu ati dat, iar viata vi se va schimba in bine! 🙂



Poate parea ca ai totul sub control…

Poate parea ca unii au totul sub control, o casa frumoasa, o masina, o familie, o cariera si multi bani. Putem fi tentati sa ii invidiem, pentru ca ei par sa aiba totul de la viata.

Poate ca totul este o aparenta si lucrurile stau de fapt cu totul altfel. Va amintiti momentul din Biblie in care Iisus a fost prins si dat pe mana lui Pilat pentru ca mai tarziu sa fie rastignit? Imaginati-va momentul in care Iisus, legat, cu hainele rupte, batut, statea in fata lui Pilat, care era imbracat frumos, era liber si avea chiar o pozitie de conducere.

Pare ca Pilat are controlul asupra situatiei, pentru ca el poate decide daca Iisus va merge catre cruce sau va fi eliberat („Mie nu-mi vorbesti? Nu stii ca am putere sa Te rastignesc si am putere sa-Ti dau drumul?” (Ioan, 19, 10)). Poate parea ca Iisus este Cel care a trebuit sa se supuna voii multimilor care Il condamna… Si totusi, cuvintele Lui sunt „N-ai avea nicio putere asupra Mea”, i-a raspuns Isus, „daca nu ti-ar fi fost data de sus. De aceea, cine Ma da in mainile tale are un mai mare pacat.” (Ioan, 19, 11).

Cat de gresite pot fi aparentele! Chiar daca pare ca Pilat are totul sub control, el se teme de multime si le face pe plac, chiar daca a lui constiinta ii spune ca Omul din fata lui este nevinovat. Iisus, pe de alta parte, desi pare prizonier, El ALEGE sa se afle in acel moment acolo pentru a ne salva pe noi, pentru a ne da o alternativa la viata pe care o traim. El face lucrul acesta complet constient, pentru ca vrea, nu pentru ca este obligat. Alege sa ne salveze DIN DRAGOSTEA pe care o poarta Tatalui, dar si oamenilor.

Aceasta dragoste este o libertate inexplicabila in cuvinte pe care o traim cu Dumnezeu. Doar asa putem castiga controlul adevarat asupra vietii noastre, chiar daca momentan nu detinem o casa, o masina sau chiar nu avem o familie. Totusi, avem libertatea de a avea liniste, de a fi impacati cu Dumnezeu. Avem libertatea pe care ne-a dat-o Iisus pe cruce, promisiunea Lui care nu se clatina si care nu poate fi contestata.

Nu stim despre cei din jur daca au ceea ce avem noi. Nu stim daca au linistea data de Iisus. Nu stim ce fel de viata duc in spatele lucrurilor pe care le lasa sa se vada… iar daca le lipseste linistea, trebuie sa ii ajutam sa o gaseasca, nicidecum sa ii invidiem pentru niste posesiuni materiale.

Chiar daca din exterior pare ca ai control, analizeaza-ti bine viata ta si da-i un diagnostic clar si sincer. Fii corect cu tine insuti si cu Dumnezeu si vezi daca nu cumva, de fapt, nu ai nimic sub control. Daca inca nu ai linistea si puterea pe care le-a pus Dumnezeu in tine, cauta-le si El nu te va dezamagi!