De ce ti se intampla toate numai tie?

Sunt convinsa ca nu sunt singura care s-a intrebat macar o data in viata ceva de genul „De ce mi se intampla mie una ca asta” sau „De ce tocmai mie?”. Lucrurile care declansau aceste intrebari ma intristau si nu imi dadeau pace ore sau poate chiar zile intregi… si astfel pierdeam timp pretios din viata mea, care trecea pe langa mine fara sa ma faca sa zambesc.

Cred ca oamenii sunt obisnuiti sa aiba controlul deplin asupra vietii lor, iar in momentul in care ceva nu merge asa cum s-ar fi asteptat, apare o mare panica! Exista lucruri pentru care nu gasim un motiv, care ne scot din normal (precum o boala, un accident, un razboi, o datorie etc.) si ne fac sa ne intrebam de ce trebuie sa avem parte de asa ceva.

De multe ori suntem coplesiti de o astfel de durere, fie ea fizica sau emotionala, si la un moment dat cedam, pentru ca ne dam seama ca nu putem face nimic in privinta ei. Totusi, noi avem puterea de a decide in ce mod privim la aceasta durere! Putem sa ne plangem de ea, sau putem invata ceva din ea.

Iisus a spus: „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie.” (Marcu, 8, 34), adica ne invata sa renuntam la controlul complet asupra vietii noastre, care ne da acea siguranta pe care noi o consideram buna, si sa Il credem pe El pe Cuvant ca se va ocupa de toate, luand dupa noi „crucea”.

Crucea la care se refera Iisus sunt ingrijorarile noastre, bolile, accidentele, repercusiunile pe care le suportam din cauza unor decizii nefericite si multe, multe alte lucruri asupra carora n-avem nicio putere si pe care nu le putem controla. Poate ca nu intelegem de ce trebuie sa caram o „cruce” atat de grea dupa noi si ne-am dori sa scapam o data si pentru totdeauna de ea.

Asa isi dorea si un om oarecare, ce se ruga ca Dumnezeu sa ii micsoreze crucea pe care o avea de purtat. Dumnezeu l-a ascultat si a facut acest lucru pentru el. Mai tarziu in viata lui, omul a ajuns in dreptul unei prapastii uriase pe care ar fi putut sa o traverseze cu ajutorul crucii vechi (folosind-o pe post de pod), dar nu si cu cea mica, ce ii ramasese.

Poate ca acum nu intelegem de ce trecem prin situatii grele si dureroase, dar sunt sigura ca Dumnezeu stie si ne va ajuta sa intelegem cand va veni vremea potrivita! Rolul nostru este sa avem incredere in El si sa invatam din fiecare incercare ceea ce trebuie invatat, iar la momentul potrivit, totul va fi mult mai clar!

Share on Facebook26Tweet about this on Twitter
Cand renuntam la 10% din egoismul nostru, se intampla lucruri bune!
Moneda are 2 fete! Ai mare grija ca nu cumva sa te minti singur...

Comments

comments



Comments are closed.