Iubeste-ti si respecta-ti parintii, copile!

„Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, pentru ca sa ti se lungeasca zilele in tara pe care ti-o da Domnul, Dumnezeul tau.” (Exodul 20,12) este una dintre poruncile pe care Dumnezeu le-a lasat omului. 

 

As vrea sa vorbim despre acest lucru, pentru ca multi dintre noi par ca iau aceasta porunca mai degraba ca fiind o sugestie, nicidecum ca ceva obligatoriu si serios. Zilele par sa se fi schimbat si majoritatea oamenilor de astazi nu mai realizeaza cat de importante sunt respectul si cinstea pe care trebuie sa le acorde parintilor… pentru ca ii considera demodati sau pentru ca gasca de prieteni pare cu mult mai interactiva.

 

Primul lucru pentru care trebuie sa le multumim este ca au ales sa ne daruiasca viata. Este posibil ca sarcina mamei sa nu fi fost una usoara, ca eforturile lor pentru ca noi sa aparem pe lume sa fi fost uriase. Dar este foarte probabil ca noi sa nu constientizam lucrurile acestea pana cand nu devenim, la randul nostru, parinti…

 

Parintii nostri ne iubesc mai mult decat putem intelege pana cand nu vom avea copii. Ne-au daruit viata lor pentru ca noi sa putem sa crestem si sa ajungem unde suntem acum. Parintii sunt primele persoane cu care luam contact si care ne acorda dragoste neconditionata, si cu siguranta aceasta dragoste neconditionata implica de multe ori o multime de sacrificii din partea lor.

 

Si noi de multe ori uitam de toata munca pe care o depun… pentru ca suntem mult mai incantati de tentatiile din lumea de afara, care spun ca este cu mult mai cool sa fii „rebel”, sa nu asculti de ei… si cand parintii se impun si isi exercita autoritatea (care fara doar sau poate ar trebui sa existe), poate chiar ajungem sa ii jignim sau sa devenim agresivi. Ascultam de multe ori in gura unor oameni cu valori date peste cap, pentru ca par diferite si interesante. Desi valorile plantate in noi de catre parinti de cele mai multe ori sunt cele corecte, pare mult mai fun sa descoperim „fructul oprit” pe care ni-l ofera altii… (Si apropo, primul „fruct oprit” nu a fost nici pe departe dulce pentru Adam si Eva, ci faptul ca l-au gustat i-a costat viata).

 

Si da, sunt constienta ca exista si parinti care poate nu procedeaza cum se cuvine cu copiii lor. Dar cine nu greseste niciodata? Cine ne da dreptul sa ii uram sau sa ii invinovatim pentru ceea ce fac? Chiar si atunci cand pare ca ai lor copiii au toate drepturile din lume sa ii urasca, adevarul este cu totul altul.

 

Parintii tai sunt principalii oameni din viata ta de la care si fata de care trebuie sa inveti ce este iubirea. Daca fata de ei nu te comporti vrednic, ce te astepti sa primesti in schimb?

 

 

Share on Facebook108Tweet about this on Twitter
Cand vom intelege ca scopul relatiilor nu este sa ne satisfaca propriile nevoi....
De cand virginitatea a devenit o problema?

Comments

comments



Comments are closed.