Plangem dupa trecut si ne gandim mereu la viitor… Si uite asa nu ne mai traim prezentul!


Sunt o multime de oameni care plang dupa vremurile de mult apuse. Sunt o multime de oameni care regreta ca nu mai arata ca in tinerete, ca nu mai au oportunitatile de demult, ca nu mai au energie, ca nu au pus in aplicare ideile pe care le-au avut la un moment dat… Plangem si ne plangem de viata noastra atat de des, incat ajungem chiar sa ne convingem singuri pe noi insine ca viata „nu mai este ce a fost odata”.

Sunt o multime de oameni care se gandesc doar la ce au de facut mai tarziu, maine saptamana, luna viitoare sau anul viitor. Sunt o multime de oameni care se gandesc la vremea „cand o sa aiba”, „cand o sa fie bine”. De obicei ii recunosti dupa ingrijorarea constanta pe care o afiseaza, ca nu cumva „sa se intample ceva”. Sunt o multime de oameni care traiesc cu frica fata de viitor, desi prezentul lor nu implica teama.

Multi dintre noi traim cu regret/ tristete/ nostalgie fata de trecut sau cu neliniste fata de viitor. Cel mai grav este ca aceste sentimente sunt continue si ne distrag atentia de la prezentul nostru. Astfel, lasam timpul sa treaca pe langa noi fara sa facem nimic special, care sa ne bucure sau care sa ne provoace satisfactie. Asadar, ne putem plange in continuare si de ziua de azi, care a trecut pe langa noi si pe care nu am valorificat-o asa cum am fi putut, zi pe care o putem valorifica daca ne dorim cu adevarat sa facem lucrul acesta.

De cele mai multe ori ne agatam de ceea ce am trait in trecut pentru ca ne este teama de cine am putea deveni daca am scapa de frica, de regrete, de „fantome”… Preferam sa ne agatam de amintiri, chiar daca ne fac rau… si sincer cred ca asta se intampla din pura obisnuinta si dintr-un oarecare confort negativ pe care ni-l provoaca acestea. Sa o luam de la capat ar putea insemna o lume noua, necunoscuta… lucru care ne scoate din zona noastra „calaie” de confort.

Gasim chiar si in Cuvantul lui Dumnezzeu o indrumare clara despre cum trebuie sa ne traim fiecare zi in parte: „Nu va ingrijorati, dar, de ziua de maine; caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei.” (Matei 6, 34). Lucrurile scrise in Biblie ne invata cum sa traim cat sa avem parte de liniste si pace, dar rareori aceasta carte este ajutorul nostru… Mai repede ne atrage atentia orice altceva, chiar daca de cele mai multe ori este vorba despre ceva care ne ingreuneaza viata si ne amaraste mintea.

Traim apasati de greseli pe care le-am facut, de greseli pe care le-au facut altii fata de noi sau de regrete ca nu am facut anumite lucruri. Ceea ce nu intelegem este ca trecutul este trecut, nu mai poate fi schimbat sau retrait. Tot ce putem schimba este modul in care ne traim prezentul, iar vestea buna este ca niciodata nu este prea tarziu sa ii iertam pe cei care ne-au gresit, sa ne cerem iertare fata de cei carora le-am gresit si lui Dumnezeu si sa ne iertam pe noi insine. Astfel ne eliberam mintea si inima de amaraciune si durere si putem sa traim linistiti… Lucrurile acestea nu sunt grele. Sunt simple si la indemana oricui.

Traitul cu teama fata de viitor ne impiedica sa ne bucuram de prezentul nostru, pe care uitam sa il valorificam la adevarata valoare. Este normal sa ne facem planuri, sa visam, sa ne bucuram de ce va veni, dar teama fata de ce va aduce ziua de maine nu este normala. Lucrul acesta nu numai ca nu ne ajuta sa fim mai productivi, ci chiar ne impiedica sa vedem anumite sanse si oportunitati pe care le avem chiar in acest moment (pentru ca sincer, ele chiar sunt prezente mereu in viata noastra, doar ca sunt anumite lucruri, precum grijile, care ne distrag atentia si care ne impiedica sa le vedem).

Pe scurt, pentru linistea si sanatatea dumneavoastra, ar fi cazul sa va iertati trecutul, sa traiti astazi si sa lasati timpul sa curga in ritmul lui, bucurandu-va de fiecare clipa. Nu amanati lucruri daca le puteti face astazi si nu va temeti de ce poate aduce ziua de maine.

Share on Facebook250Tweet about this on Twitter
Te-ai gandit vreodata la asta?
Ai mare grija la sfaturile pe care le dai... unii oameni chiar le urmeaza!

Comments

comments



Comments are closed.